ROMANUL Miron

1828 - 1898

Studii teologice la Arad (1846 - 1849). Secretar, apoi consilier eparhial (1863) la Arad, călugărit în 1857 în mănăstirea Hodoş-Bodrog cu numele Miron şi hirotonit diaconş preot în 1863; profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1857-1869), inspector şcolar al judeţului Caraş-Severin (1869-1870), preşedinte-vicar al Consistoriului ortodox-român din Oradea (1870-1873), arhimandrit (1871). La 12/24 nov. 1873 ales episcop la Arad (înscăunat 3 febr. 1874), iar la 21 nov. 1874 ales arhiepiscop şi mitropolit al Ardealului cu sediul la Sibiu (înscăunat 15/27 dec. 1874), unde a păstorit până la moarte.
Ca profesor de teologie, a alcătuit câteva manuale didactice, rămase în manuscris, a colaborat la “Telegraful Român”- Sibiu, “Concordia” şi “Federaţiunea” din Pestaş a activat în Asociaţia naţională arădeană pentru cultura poporului român”ş a fost unul din fruntaşii Partidului Naţional Român din Arad şi deputat în Parlamentul din Budapesta (1869).
Ca mitropolit, a fost membru în Casa Magnaţilor din Budapesta, unde a apărat în mai multe rânduri drepturile românilor, în special şcolile lor confesionale (1879, 1883) ş a îndrumat activitatea Institutului teologic-pedagogic din Sibiu, a sprijinit numeroşi tineri la studii, cărora le-a oferit burse din fundaţiile Mitropoliei sau din cele conduse de Mitropolie (ex. Fundaţia Gojdu), s-au ridicat noi clădiri la Centrul Arhiepiscopesc Sibiu.
Inmormantat in cimitirul BunaVestire.